Sanatatea TV

Potrivit datelor Asociaţiei Medicale Europene, din 10.000 de persoane, 8,5 suferă de bulimie, 6 de anorexie, iar dintre pacienţii diagnosticaţi cu anorexie, 3 au şi episoade de bulimie. Aceste tulburări de alimentaţie se înregistrează cu precădere în adolescenţă, la tinerele femei extrem de preocupate de aspectul lor fizic. De la dietele ţinute cu regularitate şi exerciţiile fizice epuizante până la anorexia nervosa sau bulimia nervosa nu este decât un singur pas, făcut deseori de persoanele aflate într-o perioadă marcată de incertitudini.

Pot exista anumiţi marcheri biologici care, pe fondul vulnerabilităţii intrafamiliale să ducă la tulburări de alimentaţie, îndeosebi în cazul anorexiei nervosa. Predispoziţia pentru dezvoltarea acestor tipuri de tulburări poate fi transmisă genetic, cu amendamentul că nu vorbim despre o cauzalitate directă, ci mai degrabă de una circumstanţială, instalarea anorexiei sau bulimiei fiind de obicei asociată anxietăţii ori tulburărilor depresive. Mass-media pot alcătui în egală măsură o cauză psiho-socială, impactul modei, impunerea unui ideal feminin şi promovarea unui anumit rol al femeii în societate contribuind la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie la tinerele femei.

Cei mai importanţi factori de risc sunt însă cei psihologici, motiv pentru care tulburările de alimentaţie sunt subsumate tulburărilor psihosomatice, ceea ce înseamnă că manifestările de ordin psihic sunt strâns legate de cele somatice. Spre exemplu, de curând s-a remarcat la generaţiile noi o potenţială transmitere psihologică de la mamă la fiică a acestor tulburări, mai ales în cazurile în care obsesivitatea manifestată de mamă vizazi de siluetă este prezentă şi la fiică. La generaţiile vechi, afirmă psihologul, tulburările de alimentaţie pot surveni ca urmare a valorizării tradiţiilor familiale prin intermediul alimentaţiei.

De cele mai multe ori anorexia nervosa şi bulimia nervosă coexistă cu depresia şi cu tulburările afective (despărţiri, eşecuri, moartea cuiva apropiat). Acestea debutează împreună, iar mare parte dintre simptome sunt similare, ceea ce impune un diagnostic cât mai riguros.
Vârsta la care apar de obicei aceste tulburări este de 11 - 13 ani, în cazul anorexiei nervosa, manifestarea atingând apogeul la 12 - 14 ani. În cazul bulimiei, apogeul este atins în jurul vârstei de 16 ani, însă există şi femei de 20 - 30 de ani care maschează (cu succes) această tulburare.

Spre deosebire de anorectice, care se definesc doar prin siluetă şi transformă slăbitul în scop unic al vieţii şi principală prioritate, bulimicele sunt de obicei femei de carieră, inteligente şi competitive, punând pe acelaşi plan investiţia în carieră şi cea în siluetă.

Un risc major îl constituie şi dietele restrictive ţinute cu regularitate. Bulimia nervosa, spre exemplu, debutează după o istorie de diete şi este strâns legată de acest comportament alimentar. Un risc pe care multe dintre paciente nu îl cunosc este acela că dietele repetate duc în timp la mari dificultăţi de a pierde în greutate şi de a ajunge la o greutate normală, ceea ce înseamnă că silueta noastră are de suferit pe termen lung. De asemenea, modificările biologice şi endocrine semnificative care au loc în corpul unei anorectice se agravează, iar în timp duc la numeroase complicaţii, cum ar fi cele cardiovasculare, gastrointestinale, renale sau cele ale sistemului osos (osteoporoza este doar un exemplu). Cel mai mare risc la care se supun bulimicele îl reprezintă pierderea de potasiu, prin vomismente repetate, care le poate fi letală.
Raţionamentul care stă la baza tulburărilor de alimentaţie este următorul: pentru că mass-media promovează femei suple şi atrăgătoare, pacienta consideră că nu poate fi atrăgătoare decât dacă este suplă, iar dacă nu reuşeşte să fie suplă, devine nefericită. Pentru o persoană care suferă de astfel de tulburări de alimentaţie, obsesia supleţei este sinonimă cu şansele în viaţă şi cu competitivitatea.

Durata tulburării este esenţială în garantarea eficacităţii tratamentului, deoarece există un prag de 3 - 4 ani după care dificultăţile de vindecare cresc, fără a mai menţiona faptul că o anorexie ce durează mai mult de 4 ani poate avea consecinţe somatice grave. Primele simptome ale anorexiei nervosa sunt pierderea semnificativă în greutate, obsesivitatea asociată refuzului alimentar şi amenoreea, adică absenţa a trei cicluri menstruale consecutive. Ceea ce este mai grav este că pacienta ignoră cu obstinenţă avertizările specialiştilor şi nu acceptă ideea că se supune unor reale riscuri somatice. Pe de altă parte, bulimia se manifestă prin episoade de vomismente cu o anumită frecvenţă, printr-o stimă de sine definită în funcţie de siluetă şi comportamente compensatorii - acestea sunt deseori trecute cu vedere, luându-se în calcul doar abuzul de laxative sau diuretice, însă tot în această categorie se încadrează şi dietele frecvente, exerciţiul fizic exagerat, clismele, masajele anticelulitice.

Pentru a putea pune un diagnostic competent şi a stabili cele mai eficiente direcţii de tratament, psihologul clinician recurge la un interviu clinic structurat care urmăreşte să stabilească frecvenţa, durata şi intensitatea comportamentului, imaginea de sine şi greutatea corporală. De cele mai multe ori, pentru a garanta un diagnostic cât mai riguros, psihologul clinician colaborează cu un medic endocrinolog, ale cărui competenţe sunt esenţiale atât pentru diagnosticare, cât şi pentru monitorizarea pe întreaga durată a tratamentului.

Datele de eficacitate, studiile de specialitate şi experienţa clinică confirmă psihoterapia, prin programele cognitiv comportamentale, ca metodă - princeps de tratament a tulburărilor de alimentaţie. Aceasta urmăreşte în primă fază să structureze un program alimentar, axându-se pe numărul de mese şi nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a educa pacientele să mănânce sănătos şi să privească masa ca pe un ritual benefic alături de prieteni şi familie. În cea de-a doua fază a programului se trece la o re-evaluare a vieţii, punându-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel decât prin apelarea la diete din ce în ce mai drastice. La fel de eficientă se dovedeşte şi terapia interpersonală, deoarece pacientele se află de obicei la vârsta la care sunt extrem de interesate de relaţiile interpersonale şi pot astfel compensa frustrările din domeniul siluetei şi alimentaţiei. De asemenea, în cazurile în care tulburările de alimentaţie apar pe fondul unei depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel şi în cazurile mai grave - însă această formă de tratament este negociată cu pacientul în timpul şedinţelor de psihoterapie.

Tinerele trebuie să reducă din diete, chiar dacă nu sunt foarte suple şi să ceară sfatul unui psiholog dacă simt că au pierdut controlul asupra dietelor. De asemenea, le este recomandat să mănânce la ore regulate, fără să facă excese şi să-şi impună un program alimentar de 4 - 5 gustări pe zi la intervale de maxim 4 - 5 ore.

VEZI VIDEO – Partea I şi partea II a emisiunii „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”
Interviu realizat cu conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon.
Emisiunea poate fi urmărită la Categoria Alimentaţie.

Ce sunt OMG-urile?
Organismele Modificate Genetic (OMG) sunt create în laboratoare prin tehnici crude de inginerie genetică. Ele sunt entităţi biologice noi născute prin forţarea unor gene între specii diferite care sunt de cele mai multe ori pe trepte diferite ale evoluţiei, uneori chiar din regnuri diferite.
OMG au fost introduse pentru prima dată în mediu în 1994 înainte să fie dovedit că ele sunt sigure. Ca să se asigure că nu vor pierde nici un dolar, companiile agrochimice şi-au pus licenţa pe aceste seminţe. Astfel fermierii sunt obligaţi să plătească seminţele în fiecare an, chiar dacă îşi păstrează din propria recoltă.
Până acum cercetătorii mânaţi de industrie au creat două tipuri de OMG. Primul tip este cel al OMG cu toleranţă la erbicide, de exemplu soia MG (modificata genetic) care a fost împuşcată cu o genă de la o bacterie pentru a absorbi pesticidele fără să moară, spre deosebire de toate celelalte plante din jur care vor fi distruse total. Al doilea tip este cel al OMG cu rezistenţă la unii dăunători.

Ce pot păţi de la OMG?
Nu o să îţi crească coadă sau un ochi la ceafă, dar alergiile şi efectele toxice asupra organelor interne cauzate de OMG au ieşit la iveală după cercetări de numai 3 luni.
Studii pe termen lung (2 ani) nici nu s-au făcut, deşi legea spune că pesticidele trebuie testate timp de 2 ani, ori porumbul Bt produce pesticid. În cazul OMG cu toleranţă la erbicide s-a demonstrat că apar schimbări în chimia proteinelor, dar nimeni nu ştie ce efecte au aceste proteine asupra organismului nostru. Se ştie însă că utilizarea erbicidului total Roundup în asociere cu soia MG ucide întreaga floră şi poate cauza disfuncţii sexuale, avorturi şi naşteri premature.

Ce părere au consumatorii?
Mulţi consumatori din toată lumea sunt împotriva plantelor şi alimentelor MG deoarece ingineria genetică a fost asociată cu riscuri pentru sănătate, pierderi de biodiversitate, utilizare sporită de erbicide toxice şi alte probleme de mediu.

Sondajul de opinie la nivel naţional comandat de Greenpeace România a confirmat că 67% dintre români nu vor să mănânce alimente MG. Sondajul este întărit şi de eurobarometrele făcute în toate celelalte ţări europene din care rezultă că respingerea faţă de OMG este cu atât mai mare cu cât procentul celor care nu cunosc această problemă este mai mic.

Potrivit H.G. 173/2006, în România toate alimentele care conţin OMG în procent mai mare de 0,9% trebuie etichetate. Greenpeace a chestionat supermarket-urile care opereazã în România pentru a afla în interesul consumatorilor care dintre acestea vând alimente MG şi care nu.

Supermarket-urile verzi au oferit Greenpeace România o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu vând produse etichetate care conţin OMG, supermarket-urile orange au oferit o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu folosesc OMG în produsele propriilor mãrci, iar supermarket-urile roşii nu au dorit sau nu au putut sã garanteze în nici un fel cã nu vând alimente MG. La prima ediţie supermarket-urile verzi erau doar Billa, Kaufland, Plus şi Profi. La ediţia a doua, s-au înverzit şi Cora, Penny şi XXL, iar la a III-a ediţie a ghidului consumatorului pentru alimentele MG alte două supermarket-uri (Auchan şi Real) au trecut pe lista verde.

Care este situaţia OMG ?
Până acum succesul industriei agrochimice este limitat. 85% din culturile modificate genetic sunt concentrate în doar trei ţări: SUA, Argentina şi Canada. Mai mult, doar patru culturi MG (bumbac, rapiţă, soia şi porumb) au fost cultivate în scop comercial.
La nivel mondial, culturile MG acoperă mai puţin de 1% din suprafaţa arabilă. În multe părţi ale lumii (de exemplu, Europa, Rusia, Africa şi majoritatea ţărilor din Asia), majoritatea companiilor din industria alimentară şi comercianţii refuză să producă şi să vândă alimente MG. De asemenea, multe guverne au interzis cultivarea culturilor transgenice sau importul seminţelor MG. Compania Monsanto, care a creat şi deţine 90% din seminţele MG din lume continuă să promoveze introducerea în cultură a plantelor MG şi a alimentelor MG în consum, în pofida dovezilor din ce în ce mai numeroase că acestea dăunează mediului şi prezintă riscuri pentru sănătatea omului. Singura plantă MG autorizată pentru cultivare în UE este porumbul MON810. În prezent autorizaţia acestuia a expirat, iar noile dovezi ştiinţifice sunt folosite la reevaluarea acestui soi şi chiar pentru interzicere. Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Austria l-au interzis deja.

Cum poţi ajuta?
Dacă eşti unul dintre românii care nu îşi doresc să fie cobai pentru OMG, atunci te invităm pentru început să devii detectiv de gene ”Gene-peace” sau mai pe româneşte detectiv pentru ”Pacea-genelor” şi să ajuţi Greenpeace să găsească cât mai multe plantaţii de porumb MON810 pe care se le facem publice. Mai multe detalii la http://greenpeace.ro/articol.php?aID=171

Sursa: Greenpeace România www.greenpeace.ro

VEZI VIDEO: Emisiunea  “Organisme modificate genetic”, partile I si II, interviu realizat cu Paun Gabriel, coordonator campanii Greenpeace Romania. Emisiunile pot fi vizionate la categoria Alimentatie.

Dacă vă planificaţi sarcina şi v-aţi pus în plan să rămâneţi însărcinată, atunci dumneavoastră deţineţi controlul asupra acestei perioade. Informaţi-vă, mergeţi la medic de urgenţă pentru a vă asigura o sarcină sănătoasă şi pentru a preveni complicaţiile în timpul graviditatii şi ulterior, a naşterii.

În cazul în care rămâneţi însărcinată accidental, este foarte important să fiţi permanent atentă la ce mâncaţi şi să nu omiteţi legumele, fructele, alimentele bogate în calciu, să aveţi o alimentaţie corectă, să consumaţi puţine băuturi cu conţinut ridicat de cofeină, să spălaţi corect fructele şi legumele, precum şi să evitaţi consumul de lapte nepasteurizat, primele două săptămâni de sarcină fiind esenţiale în evoluţia ulterioară a mamei şi bebeluşului.

Perioada cea mai potrivită pentru a deveni mamă este între 20 şi 30 de ani. Femeia trebuie să consulte medicul specialist pentru a se asigura că nu suferă de afecţiuni ginecologice care ar putea pune în pericol sănătatea viitorului bebeluş: procese inflamatorii cronice pelviene, în special inflamatia trompelor uterine sau boli cu transmitere sexuală. Este esenţial ca şi femeia şi bărbatul să se supună unei serii de teste specifice şi să înceapă modificarea stilului de viaţă: o dietă echilibrată, respectarea programului de odihnă, renunţarea la fumat. Este indicat ca toate aceste schimbări să aibă loc înainte de conceperea copilului.

Dacă vă propuneţi să concepeţi imediat după ce aţi întrerupt anticoncepţionalele, va fi foarte greu să stabiliţi data la care veţi naşte. După ce încetaţi să luaţi anticoncepţionale, ciclul menstrual este neregulat, de aceea momentul ovulaţiei în primul ciclu este foarte greu de prevăzut. De altfel, doctorii chiar recomandă renunţarea la pilule cu cel puţin 6 luni înainte de a concepe, pentru a evita ca dumneavoastră sau fătul să întâmpinaţi probleme pe tipul sarcinii. Se poate întâmpla ca ciclu menstrual să nu apară imediat după încetarea pilulelor, deoarece ovarele dumneavoastră au nevoie de un timp pentru a se recupera. Dacă ciclul nu apare însă în trei luni de zile, se recomandă să consultaţi un specialist.

Trebuie să ştiţi că nu există nicio dovadă că nicotina din ţigările sau cofeina din cafeaua consumată de bărbat afectează capacitatea de concepere sau cauzează defecte ale fătului. Însă mama trebuie să evite fumul de ţigară al altora pe durata sarcinii şi evident să nu fumeze.
Dacă nu vă mai amintiţi să fii făcut vărsat de vânt pe perioada copilăriei, faceţi un test de sânge. În cazul în care se dovedeşte că nu aţi avut, vaccinaţi-vă chiar în acel moment. Unii medici recomandă, ca metodă de precauţie, să aşteptaţi în jur de 3 luni de la imunizare până a concepe copilul, deoarece contactarea vărsatului de vânt în timpul sarcinii are efecte dramatice şi extrem de grave asupra mamei şi fătului.
Dacă observaţi că nu aţi reuşit să rămâneţi însărcinată în decursul unui an de zile, problema dumneavoastră ar putea fi mai gravă, ţinând de fertilitatea dumneavoastră sau a tatălui şi, de aceea trebuie să vă adresaţi medicului pentru consult şi analize.

Deficienţa de iod în alimentaţia viitoarei mămici poate afecta foarte grav viitorul bebeluş, care riscă să se nască cu retard mintal sau chiar să moară pe parcursul graviditatii. De aceea este necesară testarea glandei tiroide înainte de concepere, dar şi pe parcursul primului an după naştere.

Se recomandă administrarea de acid folic cu 3 luni înainte de concepere şi în primele 12 săptămâni de sarcină. Luarea acidului folic înainte de a concepe şi în primele săptămâni de sarcină reduce riscul anomaliilor congenitale ale sistemului nervos la copii.

Deficienţa de fier în timpul sarcinii este una din cauzele hemoragiilor după naştere, infecţiilor, greutăţii mici la naştere, mortalităţii materne şi infantile. Chiar şi o deficienţă moderată de fier are consecinţe negative: performanţă intelectuală scăzută; dezvoltarea fizică inadecvată a copiilor mici, a prescolarilor şi elevilor; imunitate scăzută şi predispoziţie la bolile infecţioase.

Analizele de laborator efectuate înainte de sarcină şi în timpul sarcinii au rolul de a informa şi de a depista şi trata eventuale afecţiuni pentru a nu exista consecinţe grave asupra fătului şi cuplului.

Analizele de laborator sunt necesare şi profilactice, reprezintă o responsabilizare şi informare a părinţilor asupra sănătăţii lor şi a micuţului lor şi nu ar trebui să fie privite ca un motiv de panică. După prima ecografi, de regulă transvaginală, medicul ginecolog şi cel de familie vor stabili un plan de analize pentru a se verifica starea de sănătate a viitoarei mame şi, implicit, a fătului.

Investigaţiile de laborator care sunt necesare în cursul unei sarcini normale sunt următoarele:

1. Hemograma trebuie efectuată imediat după stabilirea sarcinii pentru depistarea precoce a anemiei. Începând cu săptămâna 21 trebuie repetată hemograma la fiecare 4 săptămâni, urmărindu-se în special valoarea hemoglobinei. Germanii recomandă ca valoarea hemoglobinei să fie menţinută peste 11.2 g/dl, iar americanii recomandă peste 10.5 g/dl.

2. Stabilirea grupei de sange (A, B, O, AB) şi factorului Rh. Factorul Rh este desemnat fie pozitiv (adică prezent), fie negativ (adică absent). Majoritatea oamenilor (85% din rasa albă) au factorul Rh pozitiv. Grupul sangvin si factorul Rh trebuie efectuate cât mai rapid la ambii parteneri pentru a identifica o posibilă incompatibilitate de grup sangvin şi Rh şi de a permite o corectă monitorizare în timpul sarcinii. Determinarea factorului Rh este obligatorie in sarcină. În cazul în care gravida are Rh negativ, se va stabili şi Rh-ului tatălui, pentru că factorul Rh este mostenit întotdeauna de la tată. Dacă se descoperă incompatibilitate Rh, se dozează lunar aglutininele în sângele gravidei, începând din luna a VI-a de sarcină

3. Examenul de urină trebuie efectuat la fiecare 4 săptămâni pentru a depista o eventuală infecţie (fiind necesară în acest caz şi urocultura), posibilele pierderi de proteine, prezenţa de glucoză. Sunt necesare investigaţii suplimentare în vederea diabetului zaharat şi gestaţional.

4. Diagnosticul infecţiilor congenitale este deosebit de important, datorită impactului pe care acestea îl pot avea asupra dezvoltării fătului şi nou-născutului. Infecţiile dobândite în cursul sarcinii pot avea consecinţe deosebit de grave, precum: avortul spontan, naşterea prematură, malformaţii congenitale.

Screeningul pentru infecţii congenitale are rolul de a evalua statusul imun matern faţă de un anumit patogen şi de a detecta prezenţa unei infecţii active. Sunt recomandate următoarele teste:

► Anticorpii IgG şi IgM pentru virusul rubeolei – cât mai devreme în sarcină. Dacă anticorpii IgG sunt pozitivi şi cei IgM sunt negativi înseamnă că pacienta are imunitate faţă de acest virus şi nu mai trebuie efectuate testări ulterioare. Dacă însă se constată absenţa imunităţii (IgG negativ) serologia pentru rubeolă va fi repetată în cursul săptămânilor 16-18. În cazul infecţiilor acute IgM este pozitiv de obicei pe o perioadă de 4-8 săptămâni de la debutul simptomatologiei. Un IgM pozitiv trebuie verificat prin cel puţin 2 metode.

► Anticorpii IgG şi IgM pentru citomegalovirus. Citomegalovirusul are aceleaşi efecte asupra embrionului ca şi virusul rubeolei, trebuind depistat în primul trimestru de sarcină, cât mai rapid. Numai în cazul în care mama se infectează prima dată în cursul sarcinii cu acest virus există riscul afectării fătului. Un IgM pozitiv ridică posibilitatea unei infecţii active, care însă necesită evaluări ulterioare. Dacă la un screening înainte de sarcină sau la prima determinare la începutul sarcinii se constată IgG pozitiv şi IgM negativ se consideră că există un risc minim de infecţie congenitală şi nu sunt necesare evaluări ulterioare. Dacă însă se obţine IgG negativ şi IgM negativ este necesară repetarea determinărilor în luna a 4-a.

► Anticorpii IgG şi IgM pentru toxoplasmă trebuie testaţi înainte de sarcină sau cât mai rapid în sarcină. Anticorpii IgG pozitivi şi IgM negativ demonstrează prezenţa imunităţii şi nu este necesară repetarea testelor în cursul sarcinii. Dacă imunitatea este absentă (IgG negativ) testarea se va repeta la intervale de 8-12 săptămâni. Dacă la prima determinare în cursul sarcinii se depistează atât IgG pozitiv şi IgM pozitiv pacienta este suspectată de o infecţie activă. Totuşi, având în vedere faptul că anticorpii IgM pot persista până la un an de la infecţie, diagnosticul de toxoplasmoză activă este dificil de pus şi necesită determinări de IgG cantitativ în dinamică precum şi confirmarea pozitivităţii IgM prin cel puţin 2 metode (eventual determinarea să fie cantitativă!).

În aceste cazuri, trebuie să existe o colaborare strânsă între medicul generalist, ginecolog, parazitolog şi medicul de laborator. Contactul cu animale (pisici), consumul de carne insuficient preparată constituie factori de risc.

Un test mai nou care permite diferenţierea unei infecţii recente de o infecţie mai veche, folosindu-se o singură probă de ser, se referă la determinarea avidităţii anticorpilor IgG. Metoda evaluează intensitatea legării anticorpilor specifici IgG de antigenul multivalent Toxoplasma şi introducerea ei în practica laboratorului clinic a revoluţionat diagnosticul serologic al infecţiei. Aviditatea anticorpilor IgG este scăzută în cursul infecţiei primare, dar creşte treptat în decurs de săptămâni sau luni, ca urmare a selectării celulelor B capabile să producă imunoglobuine specifice.

Datele actuale indică faptul că testul de aviditate reprezintă o metodă de confirmare suplimentară a cărei principală valoare este demonstrată în situaţia în care se obţine un index crescut de aviditate, care exclude posibilitatea unei infecţii recente. Efectuarea testului la pacientele gravide în cursul primelor 16 săptămâni de sarcină oferă şansa de a reduce monitorizările în dinamică şi de asemenea necesitatea de a recurge la metode invazive (amniocenteză cu determinări PCR din lichidul amniotic). Reduce de asemenea şi riscul de tratament nenecesar cu spiramicină sau alte medicamente, precum şi anxietatea pacientelor asociată cu testări suplimentare. Astfel, demonstrarea prezenţei anticorpilor IgG de aviditate înaltă în primul trimestru de sarcină exclude net infecţia maternă primară. În aceste situaţii fătul are o şansă foarte mică de a dezvolta infecţie congenitală, intervenţia terapeutică nefiind necesară.

Deşi serologia pentru virusul rubeolei, citomegalovirus şi Toxoplasmă se recomandă a se efectua cât mai precoce în sarcină, cel mai corect ar fi ca acestea să fie solicitate înainte de concepţie (dacă se urmăreşte o planificare a sarcinii), pentru a se reduce erorile de interpretare care pot apărea în cazul obţinerii unor rezultate pozitive în cursul sarcinii.

► Anticorpii IgG şi IgM pentru virusul herpetic tip I şi II. Există 2 tipuri distincte de virus herpetic: HSV I şi HSV II. HSV I este asociat în principal cu infecţii oculare şi orale, în timp ce HSV II determină leziuni genitale. Ambele virusuri rămân într-o stare latentă şi pot fi reactivate în cursul sarcinii. Infecţia primară a gravidei cu HSV II se manifestă prin leziuni veziculare dureroase la locul inoculării. Totuşi, există situaţii în care boala poate rămâne subclinică, mai ales la gravidele care au venit anterior în contact cu HSV I. Se consideră că frecvenţa infecţiilor congenitale cu HSV II este de 1 la 2000-5000 de naşteri. În cele mai multe cazuri infecţia se transmite în cursul travaliului, la trecerea prin canalul cervical. Transmiterea infecţiei în primele săptămâni de sarcină se poate asocia cu pierderea sarcinii. Infecţiile dezvoltate mai tarziu pot determina microcefalie sau hidrancefalie şi leziuni oculare. Screeningul serologic se face doar la gravidele care au factori de risc crescut pentru infecţie. Depistarea anticorpilor de tip IgM este utilă pentru confirmarea unei infecţii active.

► Serologia pentru sifilis (VDRL şi TPHA) se efectuează atât la începutul sarcinii, cât şi în trimestrul III. Forma cea mai obişnuită de sifilis activ la viitoarele mame este sifilisul secundar stadiu care poate rămâne infecţios până la 2 ani de la infecţia primară. În schimb, se consideră că pasajul transplacentar al treponemei este posibil doar din luna a 5-a. Gravitatea infecţiei congenitale este deosebită în cazul în care mama contactează boala în primele două luni de sarcină.

► Serologie pentru HIV. Se face numai cu acordul pacientei la debutul sarcinii. Rata de transmitere a infecţiei la făt este de 25-50%.

► AgHBs se determină cât mai aproape de momentul naşterii la pacientele cu risc crescut faţă de această infecţie. În ultimul timp s-a introdus analiza de rutină pentru depistarea antigenului HBs, deoarece virusul hepatitei B poate fi transmis copilului la naştere sau transplacentar.

► Serologia pentru Listeria monocytogenes. Listeria monocytogenes este o bacterie ce se transmite la om prim consumul de alimente contaminate: lapte nepasteurizat şi derivate ale acestuia, carne şi legume crude, produse de tip fast-food. Gravidele se infectează cel mai adesea în trimestrul III de sarcină, datorită scăderii imunitaţii de tip celular înregistrată în această perioadă, infecţia se poate transmite transplacentar la făt. Listerioza congenitală este o afecţiune de natură septică, care nu induce malformaţii, în 70-80% din cazuri sunt provocate de naşteri premature, în timp ce în restul cazurilor se poate produce moartea fătului în utern. Tratamentul precoce al bolii previne infecţia congenitală.

► Examenul secreţiei vaginale trebuie efectuat ori de câte ori pacientă prezintă leucoree. Infecţia gonococică contractată în sarcină poate determina infecţii neonatale.

► Determinările antigenului Chlamydia în secreţiile genitale sau în urină fac parte, în unele ţări, din programul de screening prenatal. Infecţia chlamidiană congenitală este produsă de serotipul D-K şi evoluează de obicei cronic şi asimptomatic, aceasta creşte riscul de naştere prematură, avort spontan şi poate determina la nou născut conjunctivită şi pneumonie. Infecţiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală.

► Cultură secreţie genitală pentru Streptococ de grup B. Streptococul de grup B reprezintă unul dintre cei mai importanţi agenţi patogeni în periaoda neonatală. Aproximativ 5-30% din gravide sunt purtătoare ale bacteriei, cu localizare vaginală şi-sau rectală. Cel mai frecvent, nou-născutul dobândeşte infecţia în momentul ruperii membranelor sau la trecerea prin canalul cervical. Există 2 forme clinice de manifestare a infecţiei neonatale: septicemie, cu debut precoce în primele zile de viaţă, meningită cu debut tardiv în decursul primelor luni. Pentru prevenirea acestor complicaţii, se recomandă screeningul pentru Streptococul de grup B (prin cultura secreţiei genitale) la toate gravidele aflate în săptămânile 35-37 de sarcină.

► Diabetul gestaţional. Gravidele care prezintă stres metabolic dezvoltă această afecţiune. Se recomandă modificarea dietei, exerciţiu fizic usor, urmărirea valorilor glicemiei. Glicemia creşte de obicei între săptămânile 24 şi 28 ale sarcinii.

► Screeningul prenatal pentru anomalii fetale. Sindromul Down (trisomia 21) este cea mai frecventă aberaţie cromozomială de tip autozomal. În afară de factorii etnici şi geografici prevalenţa sa este legată în special de vârsta mamei. Pacientele peste 35 ani au un risc crescut de a dezvolta această anomalie. Riscul individual de a naşte un copil cu sindrom Down poate fi calculat atât în funcţie de vârsta mamei cât şi pe baza valorilor obţinute la unul dintre cele 2 teste de screening prenatal, efectuate fie în trimestrul I (dublu test), fie în trimestru II de sarcină (triplu test). Pentru interpretarea rezultatelor este foarte important să se cunoască cu precizie vârsta gestaţională (stabilită, cel mai corect, pe baza ecografiei). Au indicaţie pentru screening-urile prenatale în special pacientele peste 35 ani şi cu istoric familial pozitiv pentru anomalii fetale.

Joi 29 mai a fost postata emisiunea Acneea-aspecte generale, interviu realizat cu dr. Bogdan-Dimitrie Niculae, specialist dermatolog, presed. Asociatiei Medicale Romanesti de Medicina “Anti-Aging”, director Centrul Medical Lasermed.

Emisiunea poate fi vizionata la Categoria Dermatologie Estetica.

Sinopsis: Acneea este o afectiune cutanata caracterizata prin aparitia cosurilor prin obstruarea porilor. Cauzele aparitiei acneei sunt: hormonale-hipersecretia glandelor sebacee, alimentatia defectuoasa, ereditare.  Tratamentul acneei complexe trebuie stabilit in urma unui consult interdisciplinar intre medicul dermatolog, endocrinolog, nutritionist si ginecolog. Tratamentul depinde de multe ori de varsta pacientului, de tipul de acnee, de factorii cauzatori sau de asocierea cu alte afectiuni din sfera ginecologica sau endocrinologica. In timp ce tratamentul acneei juvenile este local, bazat pe creme si geluri speciale, in acneea severa tratamentul este complex: se urmareste diminuarea seboreei, introducerea tratamentelor microchirurgicale, peelingului chimic, tratamentelor IPL (lumina pulsata).  Cel mai nou tratament al acneei este cel cu laser cu dubla actiune : urmareste distrugerea bacteriilor si stimularea colagenului propriu fara a arde pielea. Este o procedura simpla care implica doar o usoara iritatie a pielii, fara riscuri si cu rezultate spectaculoase.

SanatateaTV a postat emisiunea Dermatita seboreica III -Complicatiile acesteia si evaluarea pacientului, interviu realizat cu dr. Alice Solomon, medic specialist dermato-venerolog, GRAL Medical. Emisiunea poate fi vizionata la Categoria Dermatologie Estetica. Emisiunea face parte din serialul “Dermatita seboreica”, o serie de trei interviuri realizate cu dr. Alice Solomon.

Sinopsis: Complicatiile posibile includ: stres din cauza disconfortului social si aparitia unei infectii bacteriane secundara in zonele afectate. In timpul puseu, simptomele pot fi controlate cu tratament. Este nevoie de un consult a unui medic specialist atunci cand apar simptome deranjante de dermatita seboreica sau atunci cand leziunile de dermatita seboreica au o secretie galbuie sub cruste sau scurgeri de puroi, ceea ce sugereaza o suprainfectie.

Alte emisiuni din Categoria Dermatologie:

• Dermatita seboreica I – Semne clinice - dr. Alice Solomon, medic specialist dermato-venerolog, GRAL Medical. Dermatita seboreica este o boala cronica pe care medicii specialisti o incadreaza in grupul dermatozelor, aparand pe un teren familial predispozant, sub influenta anumitor factori care tin de propria noastra stare de sanatate - cum ar fi cei endogeni si cei exogeni. Se poate clasifica in functie de varsta la care apare, putand surveni atat la adulti, cat si la sugari. Dermatita seboreica din jurul capului (scalpului) cunoscuta si sub numele de pitiriazis - matreata. Dermatitele pot aparea la nivelul fetei, la nivelul trunchiului, in zona presternala si zona interscapulovertebrala. Se localizeaza pe arii bogate in glande sebacee, in functie de aceste zone topografice avand anumite aspecte clinice.
• Dermatita seboreica II – Tratament - dr. Alice Solomon, medic specialist dermato-venerolog, GRAL Medical. Tratamentele sunt de obicei locale, insa in cazul acut se prescriu si tratamente medicamentose orale cu derivati antimicotici, ce ofera o protectie mai mare impotriva recidivei. Sampoanele, cremele sunt recomandate o data ce este evaluata starea pacientului si se face un examen alergologic.
• Psoriazisul - dr. Lia Cavaropol, medic specialist dermatovenerologie, Spitalul de Boli Infectioase Matei Bals. Dr. Lia Cavaropol ne explica ce determina aparitia psoriazisului, daca este sau nu o boala contagioasa si daca afectiunea are un determinism genetic. De asemenea, putem afla daca sistemul imunitar are vreun rol in aparitia acestuia si daca poate recidiva. Nu in ultimul rand medicul specialist ne spune cat de important este tratamentul si cum ne putem ingriji pielea in mod corespunzator.

SanatateaTV a postat astazi, 22 mai, serialul Analiza Minerala Tisulara, o serie de 3 interviuri realizate cu dr. Stefan Tiron, medic posturolog.

Toate cele 3 parti pot fi vizionate la categoria Analize Medicale.

Analiza minerala tisulara (AMT) – Partea 1

AMT este printre cele mai mai moderne, complete si neinvazive metode de laborator pentru evaluarea starii de sanatate a unui pacient. AMT se bazeaza pe o tehnologie de ultima ora, pusa la punct de NASA: spectrofotometria cu absorbtie atomica. Printr-o singura determinare, AMT evalueaza nivelul a celor mai importante 36 de minerale din organism: 30 esentiale pentru sanatate + 6 minerale toxice. Esantionul din parul pacientului se obtine prin taierea firelor de par, cat mai aproape de pielea scalpului. AMT determina prezenta in organism a metalelor toxice provenite din mediu (alimente, aer, apa, expuneri profesionale). Firul de par constituie tesutul de electie pentru depozitarea acestor substante, si reprezinta deci un material optim de analiza.

Analiza Minerala Tisulara (AMT) - Partea 2

AMT permite aprecierea nivelului mediu de minerale existente in celule si a principalelor metale toxice depozitate in organism. Cele mai frecvente metale toxice evidentiate prin analiza minerala tisulara sunt cadmiul, plumbul, arsenicul. Impreuna cu examenul clinic, AMT permite elaborarea unei strategii nutritionale strict individualizate si recomandarea unei scheme cu integratori (combinatie sinergica de vitamine + minerale + extracte din plante), conform necesitatilor particulare ale pacientului. AMT depisteaza dezechilibrele inainte ca boala sa se manifeste clinic sau paraclinic si indica tendinta catre dezvoltarea modificarilor metabolismului glucidic, infectiilor, osteoporozei, litiazei, anemiei, disfunctiilor tiroidiene si suprarenalice, patologiilor aparatului digestiv.

Analiza Minerala Tisulara (AMT) - Partea 3

Printre cele mai importante aplicatii ale AMT se numara si determinarea fazei de raspuns la stres si a tratamentului corespunzator, cresterea randamentului profesional printr-o corecta remineralizare a organismului (prin scheme individualizate) si determinarea tendintei la maladii grave si prevenirea acestora prin tratamentul cu integratori si prin dieta adecvata care se recomanda consecutiv analizei.

Marti 20 mai www.sanatateatv.ro difuzeaza al doilea episod al serialului „Stresul – dusmanul invizibil al omului modern”, o serie de 3 interviuri realizate cu dr. Teodor Sissea, medic de consiliere Hofigal.

Episodul I“Stresul - Aspecte generale” se regaseste la categoria Medicina Naturala.

Episodul II “Influenta stresului asupra organismului”

Sinopsis: Exista situatii cand stresul devine cronic: poate fi accelerat procesul de imbatranire prin cresterea incidentei imbolnavirilor prin boli cardiovasculare, scaderea drastica a capacitatii de aparare a organismului contra infectiilor. La nivelul aparatului digestiv pot fi declansate diverse afectiuni precum ulcer, colon iritabil, poate declansa cresterea in greutate si instalarea obezitatii, sau chiar unele afectiuni precum transpiratie excesiva, lesin, cefalee, etc. Frecventa cardiaca creste proportional cu intensitatea perceperii stresului, aparand de asemenea si o crestere a frecventei respiratorii.

Alte emisiuni din Categoria Medicina Naturala:

• “Stresul - Aspecte generale” - interviu realizat cu dr. Teodor Sissea, medic de consiliere Hofigal. Stresul insumeaza toate fenomenele si factorii care actioneaza asupra noastra si care, depasind un anumit prag de suportabilitate, declanseaza o stare de alarma, un cod rosu specific. In momentul depistarii surselor nocice de stres, odata cu depasirea pragului de suportabilitate, creierul raspunde cu o reactie biologica care antreneaza musculatura, aparatul digestiv, glandele endocrine, aparatul cardiovascular, sistemul imunitar, pielea.
• “Miraculoasa Coenzima Q10“ - interviu realizat cu ing. chimist Stefan Manea, director general Hofigal si cu dr. Tatomirescu Adriana. Coenzima Q10 (Ubichinona) este o substanta liposolubila, cu un rol asemanator vitaminelor, cu precizarea ca Q10 este sintetizata in corp. Este prezenta in fiecare celula a organismului, in special in cele cu activitate foarte intensa precum: ficatul, inima sau creierul. De remarcat ca, desi coenzima Q10 se gaseste in toate celulele organismului, cea mai mare concentratie este in inima. Cunoscand rolul important al antioxidantilor, specialistii firmei Hofigal au creat produsul «Coenzima Q10 in ulei de catina». Uleiul de catina este foarte bogat in principii active cu actiune antioxidanta, continand o mare concentratie de vitamine liposolubile (A, E, F, K), beta-caroten, carotenoizi si vitamina C. www.hofigal.eu
• “Spirulina - alga minune” - interviu realizat cu ing. chimist Stefan Manea, director general Hofigal si cu dr. Tatomirescu Adriana. Spirulina este o alga cu efecte miraculoase, unicitatea Spirulinei datorandu-se caracterului sau amfoter, aceasta continand elemente specifice regnului vegetal, dar si elemente specifice regnului animal. Reprezentantii Hofigal ne descriu ce contine o pastila de Spirulina, cand si cum se administreaza, dar si in ce tipuri de afectiuni este indicata. Supliment alimentar ecologic pur, Spirulina contine peste 50 de principii bioactive, prin care intervine in reglarea tuturor functiilor organismului.
• “Detoxifierea organismului primavara” - interviu realizat cu ing. chim. drd. Daniela Raiciu, dir. marketing Hofigal. Ing. chim. drd. Daniela Raiciu ne spune care este rolul detoxifierii organismului in combaterea asteniei de primavara. Pentru a elimina toxinele din organism, trebuie sa consumam cat mai multe fructe si legume crude si proaspete, sa evitam alimentele ce contin conservanti si sa consumam peste 2 litri de lichide zilnic. De asemenea, aceste masuri pot fi sustinute de administrarea de suplimente alimentare naturale. Fitoterapeutul poate alege din mai multe scheme de tratament, prin combinarea de suplimente alimentare (sub forma de capsule si comprimate) cu gemoderivate (extracte glicerin-hidro-alcoolice din muguri si mladite de plante tinere care se regasesc la monodoze). Gemoderivatele Hofigal sunt cele din stejar, maces si tuia. Detoxifierea organismului cu suplimente alimentare se face pe perioada de 3-6 luni, cu o pauza de 20 zile la fiecare 3 luni. La sediul Hofigal si in farmaciile Hofigal beneficiati de consultanta gratuita unde medicul specialist in fitoterapie va propune o schema de tratament cu suplimente alimentare.
• “Lupta impotriva E-urilor si a afectiunilor hepatice – produse biotice” - interviu realizat cu ing. chim. Stefan Manea, dir. general Hofigal si dr. Tatomirescu Liviu. Dintre cele peste 400 de E-uri introduse in alimentele pe care le consumam, circa 300 sunt toxice si cu risc cancerigen, afirma specialistul Hofigal. Alimentele, bauturile alcoolice, racoritoarele, dar si produsele cosmetice si chiar aerul, sunt surse de E-uri. Produsele probiotice vin in completarea sistemului enzimatic pentru protectia ficatului.
• „Prevenirea bolilor cu Coenzima Q10” - interviu realizat cu ing. chimist Stefan Manea, director general Hofigal si cu dr. Tatomirescu Adriana. Coenzima Q10 este folosita ca supliment nutritional adjuvant in: profilaxia afectiunilor cardiovasculare, afectiunilor sistemului nervos, tulburari de menopauza, osteoporoza, infertilitate, obezitate, afectiuni digestive si ale glandelor anexe, sindromul oboselii cronice, suprasolicitare fizica si intelectuala, imbunatirea sistemului imunitar, diabet, prostata. Capsulele Hofigal «Coenzima Q10 in ulei de catina» reprezinta o noutate datorita faptului ca sunt acoperite cu o substanta care determina capsula sa treaca prin stomac pana in intestin, unde aceasta se absoarbe, eficienta coenzimei fiind astfel maxima.
• “Complexul detoxifiant natural in afectiunile hepatice” - interviu realizat cu ing. chim. Stefan Manea, dir. general Hofigal si dr. Tatomirescu Liviu. Complexul detoxifiant natural contine contine radacina de lemn dulce (rol antispastic, antiinflamator), fructe de armurariu, numita si silimarina naturala (rol hepatoregenerator, hepatoprotector si antioxidant, potenteaza actiunea vitaminei C), busuioc, cimbru, zmeura, menta, levantica, lemn dulce, uleiuri volatile de rozmarin si menta. Prin asocierea extractelor se realizeaza un fitocomplex cu o pronuntata actiune detoxifianta generala. Complexul detoxifiant natural este recomandat in toate bolile hepatice, dar si in alte afectiuni precum prezenta calculilor biliari, stres, alergii cronice la substante chimice si alergeni din mediul inconjurator.
• „Noutatea capsulelor Hofigal de Coenzima Q10-uleiul de catina” - interviu realizat cu ing. chimist Stefan Manea, director general Hofigal si cu dr. Tatomirescu Adriana. Capsulele Hofigal «Coenzima Q10 in ulei de catina» reprezinta o noutate datorita faptului ca sunt acoperite cu o substanta care determina capsula sa treaca prin stomac pana in intestin, unde aceasta se absoarbe, eficienta coenzimei fiind astfel maxima. Hofigal recomanda administrarea capsulelor de Q10 impreuna cu un neutralizant pentru a se ridica PH-ul in stomac si a combate hiperaciditatea. In acest sens, Hofigal a creat o polivitamina pe baza de ulei de catina ce nu permite hiperaciditatii sa distruga Q10.
• “Prevenirea cancerului de col uterin prin medicina naturala” - interviu realizat cu dr. Simona Andreescu si ing. chim. Stefan Manea, dir. gen. Hofigal. Medicina naturala reprezinta un tratament adjuvant de nadejde in prevenirea si combaterea acestui tip de cancer, gratie principiilor active continute de produse, ce stimuleaza sistemul imunitar, al tesuturilor (prin oxigenarea lor) si cel intercelular. In plus, produsele contin o serie de substante naturale, cum ar fi flavonoidele, polifenolii, antioxidantii, vitaminele (C, E) si alte substante imuno-modulatoare.
• “Produsele cosmetice fara conservanti” constituie o premiera mondiala, aparand pe piata romaneasca in anul 2005. Acestea se afla practic la granita dintre produsele cosmetice si produsele dermato-cosmetice, datorita combinatiei de substante active naturale pe care o contin intr-o concentratie ce depaseste, in unele cazuri, chiar 40 - 50%. Produsele cosmetice fara conservanti au o concentratie crescuta de coenzima Q10, ulei de catina, spirulina, continand in egala masura o combinatie optima de extracte de nalba si de castan, alaturi de tinctura de echinaceea. Interviu realizat cu ing. chim. drd. Daniela Raiciu, dir. marketing Hofigal.
• “Complexul detoxifiant natural si complexul hepatic forte in afectiunile hepatice” - interviu realizat cu ing. chim. Stefan Manea, dir. general Hofigal si dr. Tatomirescu Liviu. Imbolnavirea ficatului poate avea cauze diferite. Specialistii Hofigal recomanda termografia, o metoda de diagnostic functional relativ noua, neinvaziva, nenociva si nedureroasa. Aceasta se efectueaza la Complexul Medical HofiMed.

Joi 17 aprilie, SanatateaTV transmite emisiunea “Luxatia congenitala de sold I - Factori de risc”, interviu realizat cu conf. dr. Mihai Jianu, medic ortoped, seful Sectiei de Ortopedie si Traumatologie Pediatrica, Spitalul Clinic Central de Copii Grigore Alexandrescu Bucuresti. Emisiunea poate fi vizionata la categoria Ortopedie.

Sinopsis: Luxatia congenitala de sold apare cand tavanul articulatiei, care in mod normal ar trebui sa opreasca capul femurului sa mearga in sus, sa ascensioneze, este din nastere mai tesit. Cat timp copilul sta pe spate, nu se produce luxatia, deoarece articulatia nu este incarcata cu greutatea corpului. Nu exista factori care favorizeaza aparitia displaziei de sold, dar exista practici nerecomandate, precum: infasatul cu membrele inferioare lipite. Cel mai simplu examen - copilul intins pe spate, se flecteaza coapsele pe bazin si se indeparteaza. La un copil cu bazinul normal conformat, fata externa a coapselor trebuie sa se culce pe planul patului. In caz de displazie luxanta, aceasta manevra este mult limitata. Se mai efectueaza ecografii (pana la varsta de 3-4 luni) si radiografii (dupa 4 luni). Asimetria de pliuri nu este semn al displaziei. In cazul netratarii displaziei de sold, copilul va merge schipatand (cand displazia este unilaterala) sau leganat (cand este bilaterala).

Alte emisiuni din categoria ORTOPEDIE:

• Scolioza – Partea 1 - Conf. dr Mihai Jianu, Sef sectie Ortopedie si Traumatologie Pediatrica, Spitalul Clinic Central de Copii Grigore Alexandrescu Bucuresti. Conf. dr Mihai Jianu vorbeste despre ce este scolioza, despre diferenta fata de alte posturi ale corpului si despre importanta factorilor varsta si sex in aparitia si dezvoltarea scoliozei.
• Scolioza – Partea 2 - Conf. dr Mihai Jianu vorbeste despre operatia de scolioza, despre schema de tratament pentru diferite etape de evolutie si despre unele prejudecati cu privire la modalitatile de tratament (ex: inotul) sau la cauzele aparitiei scoliozei (ex: purtarea ghiozdanului).
• Monturile I - Dr. Marius Uscatu, medic specialist chirurgia gleznei si a piciorului. Dr. Marius Uscatu ne explica ce sunt monturile, care sunt simptomele si factorii favorizanti ai monturilor, precum si care este diferenta intre durerea cauzata de monturi si durerea provocata de guta. De asemenea, dr Marius Uscatu ne spune cum ne putem trata de aceasta afectiune atat de suparatoare si ne sfatuieste cum sa ne alegem incaltamintea pentru a preveni aparitia monturilor.
• Monturile II - Dr. Marius Uscatu ne spune daca ar trebui sa credem sau nu in “miturile” cu privire la eficacitatea spectaculoasa a tincturii de iod, a maceratului de tataneasa, a pestelui crud, etc aplicate pe monturi, daca ajuta aceste “leacuri babesti”. De asememea, dr Uscatu face precizari importante asupra operatiei de monturi: cand ar trebui sa ne operam, ce implica interventia chirurgicala sau daca monturile revin dupa operatie.
• Osteoporoza - Prof. univ. dr. Daniel Popescu, directorul Policlinicii Serban Voda. Osteoporoza este o afectiune fiziologica, o boala a oaselor aparuta ca urmare a imbatranirii acestora. Dupa varsta de 30 ani, calciul ionic, cel care formeaza structura interna a osului incepe sa se indeparteze, sa iasa din os, conducand la rarefierea structurii de rezistenta a osului. Intr-un studiu efectuat in Bucuresti pe un esantion de 1000 de femei s-a demonstrat ca aceasta afectiune in Romania este cu 10 procente mai mare decat procentul prezent in Europa. Unul dintre factorii care influenteaza incidenta mai mare a cazurilor in Romania este faptul ca menopauza se instaleaza mai repede in Romania, dar si carentele alimentare si informarea insuficienta a populatiei cu privire la acest aspect si la complicatiile aduse de osteoporoza.

SanatateaTV transmite azi, 10 aprilie 2008, emisiunea “Histeroscopia”, interviu realizat cu prof. univ. dr. Bogdan Marinescu, director Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Panait Sarbu (fost Giulesti) din Bucuresti. Emisiunea include si imagini filmate din timpul unei astfel de interventii. Emisiunea poate fi urmarita la Categoria Ostetrica - Ginecologie.

Sinopsis: Histeroscopia reprezinta un examen care permite explorarea cavitatii uterine cu ajutorul unui histeroscop si, eventual, tratarea leziunilor constatate si face parte din chirurgia mini-invaziva care permite abordarea cavitatii uterine fara taietura. Histeroscopia este utila atat din punct de vedere diagnostic cat si terapeutic, putandu-se efectua ablatia (indepartarea) polipului in cursul interventiei histeroscopice. In cazul prezentat in cadrul emisiunii transmise de SanatateaTV, explorarea histeroscopica realizata de prof. univ. dr. Bogdan Marinescu a evidentiat un polip endouterin care ar putea sa fie cauza de infertilitate si s-a urmarit extirparea acestuia. Afectiuni ce pot fi diagnosticate prin histeroscopie: fibromul uterin, polipi intracavitari, extirparea corpilor straini intrauterini (sterilet rupt sau degradat in cavitatea intrauterina), sectionarea aderentelor intrauterine aparute ca urmare a chiuretajelor sau altor afectiuni.