SănătateaTV şi prof. dr. Iuliana Dobrescu doresc să tragă un semnal de alarmă cu privire la incidenţa din ce în ce mai mare a cazurilor de ADHD şi la informarea insuficientă a publicului cu privire la implicaţiile acestei afecţiuni.
Într-un studiu efectuat doar la nivelul Secţiei de Psihiatrie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti se arată că din anii 1980, când se înregistrau aproximativ 80 de internări având ca diagnostic ADHD, în 2007 numărul acestora a ajuns la peste 270 cazuri. La nivelul întregii ţări, aproximativ 7% dintre copiii de vârstă şcolară suferă de sindromul deficitului de atenţie, iar acest procent variază în funcţie de zona geografică şi de metoda de diagnosticare.
ADHD-ul este o tulburare de comportament, o afecţiune de tip neurobiologic, care se manifestă prin deficit de atenţie şi dificultăţi în desfăşurarea unei sarcini, fiind afectată capacitatea individului de a se controla.
Printre principalele cauze ale ADHD, prof. dr. Iuliana Dobrescu menţionează o dereglare în funcţionarea mecanismelor inhibitorii, la cei afectaţi observându-se o cantitate insuficienţa de dopamină.
Teoriile etiologice - adevărate, dar încă nevalidate de datele ştiinţifice - afirmă că expunerea în viaţa intrauterină la alcool, tutun, droguri şi alte substanţe neurotoxice, creşte riscul apariţiei ADHD-ului. Teoria nutriţională care datează încă din 1978, susţine că anumite substanţe regăsite în alimente (salicilaţi, conservanţi) ar creşte riscul de ADHD. Spre exemplu, copiii care consumă excesiv băuturi pe baza de cafeină, devin agitaţi.
O altă cauză extrem de importantă a acestei tulburări neurobiologice o reprezintă factorul ereditar, şansele ca un copil să sufere de ADHD fiind crescute în cazul în care unul dintre părinţi prezintă acest sindrom.
ADHD-ul afectează în egală măsură copiii şi adulţii, primele simptome putând fi observate în perioada 3-7 ani. Hiperactivitatea, impulsivitatea, problemele şcolare şi observaţiile frecvente făcute de educători şi profesori, reprezintă primele semne care ar trebui să-i determine pe părinţi să ia în calcul posibilitatea ca micuţul lor să sufere de ADHD şi, o dată ce au realizat acest lucru, să-i acorde acestuia o atenţie specială.
Părinţii sunt cei care nu trebuie să se teamă să-i aducă pe copii la psihiatru. Prejudecăţile părinţilor cu privire la cazurile celor care apelează la tratament psihiatric pot avea urmări considerabile asupra stării de sănătate mintală a copilului sau adolescentului.
Simptomele de bază ale ADHD sunt hiperactivitatea, impulsivitatea şi deficitul de atenţie, cu menţiunea ca acestea diferă în perioada adolescentei, când cei care suferă de acest sindrom sunt mai degrabă repeziti, impulsivi şi nu au răbdare.
Simptomele ADHD-ului pot apărea chiar din primele luni de viaţă ale copilului. Diagnosticul precoce este esenţial pentru a ajuta la înţelegerea problemei şi poate avea un rol hotărâtor în eficienţa tratamentului. Atunci când sugarul este agitat, doarme puţin, plânge des şi prezintă simptome apropiate colicilor abdominali, este bine ca părinţii să se adreseze unui specialist deoarece există posibilitatea ca sugarul să aibă ADHD.
Pe lângă aceste simptome, care sunt uşor sesizabile dacă părinţii monitorizează atent activitatea copiilor şi adolescenţilor, mai pot exista şi altele care sunt reliefate prin teste speciale care analizează şi evaluează comportamentul. ADHD este prezent atunci când un copil este afectat de aceste simptome în activităţile curente, în mai mult decât un singur context, de exemplu la şcoală şi acasă.
În plus, există deja de doi ani criterii internaţionale de observaţie care pot determina dacă persoană în cauză suferă sau nu de ADHD. Un exemplu de astfel de test este explicat de prof. dr. Iuliana Dobrescu în episodul 2 al serialului difuzat de www.sanatateatv.ro.
Specialiştii identifică două mari categorii de factori de risc ce contribuie la instalarea simptomelor mai sus - amintite. Factorii familiali sunt importanţi prin prisma lipsei de timp a părinţilor, (ne)atenţiei cu care îşi tratează copii, a lipsei unui confort material, precum şi a unui mediu stresant. Familiile copiilor cu ADHD sunt şi ele afectate : stresul este extrem de prezent, nu există odihnă, certurile între părinţi şi copii şi între părinţi sunt foarte frecvente, se pot dezvolta depresii şi ceilalţi membrii ai familiei se pot simţi ignoraţi, devenind geloşi.
Factorii sociali includ relaţiile pe care individul le dezvoltă la şcoală, la locul de muncă sau în societate. O altă categorie aparte este reprezentată de stimulii vizuali şi se referă în primul rând la influenţa televizorului şi a jocurilor pe calculator.
Sindromul ADHD poate fi asociat cu alte boli mintale (comorbidităţi) precum ticuri, tulburări de învăţare sau tulburări afective şi anxioase, deşi este posibil ca tulburările afective să nu se manifeste înainte de adolescenţă sau de vârsta adultă.
Tratamentul pentru ADHD este unul complex, urmărind trei coordonate: cea educaţională, psihoterapeutică şi psihofarmacologică - fiecare cu metodele sale specifice.
Tratamentul educaţional se axează pe manifestarea prin artă, prin producţii grafice, pe descrieri, povestioare individuale ale copiilor care ajută la înţelegerea comportamentului lor. Exemple despre toate acestea se regăsesc la sfârşitul fiecarui episod din serie. Tratamentul psihoteraeutic presupune consilierea psihologică efectuată de specialişti. Evaluarea copilului se realizează prin chestionare cu întrebări despre capacităţi şi dificultăţi, prin scale comportamentale specifice pentru ADHD, prin întrebări pentru profesori şi prin evaluări pentru potenţiale afecţiuni coexistente.
Tratamentul psihofarmacologic includea până acum trei ani antidepresive şi antipsihotice (abia de curând au intrat pe piaţă medicamente speciale pentru tratarea ADHD). În România, tratamentul medicamentos pentru ADHD este gratuit. Începând cu februarie 2008, medicamentul Concerta se află şi în România pe lista medicamentelor gratuite pentru tratarea ADHD-ului. Concerta completează cu succes psihoterapia, o doză unică fiind eficientă asupra simptomelor ADHD o zi întreagă. Acest medicament creşte nivelul dopaminei dintr-o zonă a creierului, administrarea lui fiind indicată pentru o perioadă de minim doi ani.
Serialul „Atenţie la Deficitul de atenţie” difuzat de www.sanatateatv.ro conţine informaţii esenţiale pentru părinţi, sfaturi despre cum trebuie să monitorizeze şi să evalueze copilul. Diagnosticarea deficitului de atenţie este esenţială pentru a ajuta la înţelegerea problemei şi se realizează cu ajutorul profesorilor, părinţilor şi medicilor, fiind un efort ce implică întregul context socio-familial al celor care suferă de acest sindrom.
VEZI VIDEO: Serialul “Atenţie la deficitul de atenţie”, o serie de interviuri realizate cu prof. dr. Iuliana Dobrescu, directoarea Secţiei de Psihiatrie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti. Serialul de găseşte la categoria Psihiatrie şi la pagina specială Copii.
